:: WhiteWolf :-: Las Ca Merge ::

 Asa-mi imaginez ca s-a intors acasa proprietarul capului de tractor ( vezi imaginea ) dupa “traditionalul gratar de 1 Mai”. Posibil “reloaded” in 2 Mai.  Sau, perfect plauzibil,  dupa fiecare week-end in care soarele a mangaiat plaiul mioritic
Daca e sa incerci o concluzie dupa rezultatele intoarse de Goagãl  (results 1 - 10 of about 2,470,000 for 1 mai mici :  results 1 - 10 of about 228,000 for 1 mai gratar : results 1 - 10 of about 25,500 for 1 mai mititei )  sau dupa sondaje “Aproape 68% - 70 dintre romani vor petrece 1 Mai la gratar …”  nu prea-i adevarata afirmatia Basedintelui cum ca romanii ar fi * o natie de asistati sociali *. Si chiar daca ma bantuie  vaga banuiala ca soferul mastodontului e unul din fanii convinsi ai suspendatului, de 1 Mai , strict pe linie economica il doare-n cardan de Basedinte ! Tot ceea ce-si doreste e sa-si umple matzu’ dupa ce a dat umilintza la toti cei care este. Si care nici nu conteaza cu adevarat cine este cata vreme le-ai bulit muianu’ cu caii putere si le-ai demonstrat ca, spre deosebire de ei, iti permite sa vii la gratar cu ditamai cabina de TIR.
- Ca ma tine si am cu ce, bah !
Or fi iesit ei, romanii, mai putin cei deja cazati la reanimare si ceferistii aflati in timpul serviciului, pe la gratare, o fi existand ele pana si felicitari virtuale cu gratareane  sau retete de aripioare la gratar (de 1 Mai, desigur ! - cu carne pe ele cam cat are si musca pene)  insa in mod absolut sigur, “cel mai tare” tot respectivul ramane. Si nu-i deloc exclus ca, in scurta vreme, sa o poata dovedi si cu ajutorul feisbucului , respectiv, haifaivului.
Sigur, pe la altii cotidianul si activitatile de “zi cu zi” presupun si zile ori momente in care exista sansa de a isi relaxa psihicul. Desigur, nu discut aici despre cei cu mintea vesnic odihnita sau  despre politicienii autohtoni abonati ai ecranelor, nu ma refer nici la cei care totul se rezuma la a sta cu nasul in televizor sau a sparge seminte pe banca din fata blocului acompaniati de eternele table si bidoane de bere ori vin. N-am treaba cu cei care-si mufeaza conexiunea la net direct in vena si nici cu masinile sau utilajele vii: timp de exploatare, timp de alimentare, mici intretineri si deconetcarea de la retea. Astia obisnuiesc sa umple jurnalele de stiri dupa ce pica morti cu capul pe tastatura sau in birourile multinationalelor.
Fie ca-s europeni sau traitori aflati dincolo de “apa mare”, unii chiar alearga prin parcuri, joaca golf, merg în excursii, la spectacole, la restaurante exotice, viziteaza muzee, fac scufundari sau se catara pe munti ori se afunda prin pesteri. Chestii care, din pacate, greu de crezut ca le va gasi vreun sens sau vreo sansa de a le asimila cel care indeasa cheia in contactul camionului pentru a comite o vitejie cu pretentii de iesire la iarba verde. El va continua sa se rezume la a crede ca cel mai popular mod de a te relaxa, de a socializa a fost, este si va ramane gratarul.
Ca maria-sa GRATARUL poate fi ridicat oricand la rang de cult daca e sa judeci dupa complexitatea actelor premergatoare si a activitatii in sine. Ca sa nu mai vorbim despre cum poate participa intreaga familie la respectivul ritual.
Du-te si cauta cotlet de porc fara os, carne de mici, peste file…
Du-te si ia carbuni ori alt combustibil pentru focul care va parli alimentu’ pana devine comestibil …
Cauta bere si cola. Cumpara-le rapid , fara sa stai la rand, bagandu-te in fata cu tupeu ca se face tarziu…
Aduna toata logistica necesara: gratarul-gratar, ligheanul pentru salata, linguri, furculite, umbrela de soare cu reclama la bere pe ea, scaunele si mesele pliante…
Fa plinul la masina, vezi daca mingea e umflata, cauta scula audio si CD-urile cu manele ori “selectii” …
Verifica daca ai acumulatori in aparatul foto (neaparat) digital pentru traditionalele poze de familie pe fond de masa devastata ...
Incarca totul in masina si apoi, odata ajuns pe carosabil, imediat ce te-ai inregimentat in coloana plina de alti inchinatori la icoana zeului gratar, da-le dracului de reguli de circulatie si fa-ti loc cu coatele pe drumul ultra-aglomerat. Totul ca sa ajungi cat mai rapid la un loc linistit unde sa te inghesui  printre alte sute de fiinte dornice de relaxare. Loc care in cateva ceasuri devine mai populat ca un miting Ceausist din iepoca de Aur ( a prostiei condimentata cu màrlanie pura ).
Ce daca unii merg la filarmonica, joaca tenis sau arunca cateva bile la un bowling cand nu se dau cu parapanta sau isi viziteaza parintii ? E mult mai relaxant sa descarci calabalacul adunat la plecare, sa aprinzi adevarate focuri de tabara, sa te apuci “sa prepari” si dupa ce crapi in tine si ragai ca la concurs, sa-ti privesti consoarta cum spala “vasele”, strange resturile in vederea lasarii lor acolo, la fata locului .
Copii trag mingi in capul vecinilor de “relaxare”, tu-ti speli masina in apa frumos curgatoare si asteptand sa se usuce te dedai la conversatii civilizate despre fotbal, serviciu, rate, credite, gagicile din Libertatea si blonda lu’ Bote. Doua-trei manele , niste injuraturi pentru Boc plus guvern si gata; cand incepi sa strangi constati ca te-ai uber-relaxat din plin . Nu mai ramane decat sa mai dai inca o data din coate pe drumul de intoarcere pentru a prinde de la inceput meciul sau Super Bingo Metropolisu’ ca sa poti afirma ca nu doar ca relaxarea a fost perfecta ci, uite, s-a nimerit si dubla.
Uite de asta e chiar indicat sa ai un cap de tractor cu care sa iesi la iarba verde. Pentru ca gratarul “ruleazã” si va continua sa ramana o culme a “culãrelii”, europeni suntem oricum asa ca, pe bune, la ce dracu’ ar mai trebui sa ne si civilizam ?
Pana la urma daca mai sunt bani de mujdei, zau, las’ ca merge. Oricum, cu “gratarele” astea e ca si cu masturbarea: 98% fac, iar 2% nu recunosc

Legenda: doream sa va ofer link-ul spre adanca zicere a Basescului dar ma vad nevoit sa va ofer tot o imagine ; intre timp coooorectii de la EVZ au cam “rasolit” pagina originala inlocuind-o cu orice altceva in arhiva on-line . Noroc cu arhiva de capturi

Atata vreme cat in India si Tanzania - tarile cu cele mai mari aglomerari ale elefantilor pe kilomentru patrat-  mai mor oameni in accidente de elefant putem sa ne mandrim ca nu suntem ultimii din lume, chiar daca moartea vine pe drumurile patriei Romania cam cum vine marfa la Metro. Adica en-gros!
Asemeni celor care pandesc reducerile, doamna cu coasa sta pitita dupa fiecare caruta pornita pe “drumurile europene” cu un birjar dement la haturi, dupa fiecare stilp lasat fara indicator in virf de o mina de slujitori ai regelui (si nu ma refer la Regele Belgiei)  dupa fiecare turma-n plina transhumata de pe “autostrazi” si dupa fiecare trecere de cale ferata luminata cu beculetele de pom ramase nefurate de Necolaiciuc. Si contureaza noul brand de tara : România – the land of  “bine ca exista SMURD-ul” !
Nu-mi amintesc sa fi auzit vreodata ca vreun barosan din ala, stab de stab, a pierit intr-un accident, pe soselele mioritice. Fie ca se deplaseaza cu avionul, fie ca au soferi prudenti, nu stiu care e motivul, dar n-am stiinta ca vreun ministru, vreun parlamentar sau vreun director bine infipt pe la regiile aducatoare de multe comisioane sa fi suferit de pe urma mishtoului national, denumit administrarea drumurilor.
Ultimul weekend a semanat din nou moarte pe drumurile Romaniei.
Cauza invocata de fatucile ce transmiteau cu frenezie de la fata locului, ca de la o nunta de bulibasa, a fost - bineinteles - una de sezon: ploile abundente. Si neacordarea prioritatii la trecerea de nivel trenului accelerat. Lipsa autostrazilor, inconstienta unor pustani teribilisti si a dobitocilor ce se cred pe pista de raliu, transportul de calatori similar cu cel al oilor manate spre abator sunt date uitarii cand ploua. Si daca mai e si cod galben, chiar ca mama natura poarta vina, in exclusivitate. Pe bune, daaca e sa ramanem impartiali si sa ne gandim putin mai atent asa si este !
Tot mama natura a dat unda verde pentru a deveni locatari ai planetei si smecheroilor care in douazeci de ani n-au reusit sa construiasca un metru de autostrada, si care au ajuns, din niste neica nimeni ruptzi in cur, niste parveniti cu viloace si limuzine la poarta.
Am citit prin diverse locatii ale www-ului pe cand camionagiul Tarzan musca din celebritate cu ajutorul youtube-ului, opinii emise de voci care exprimau admiratia unora pentru “soferia din sangele” inconstientului cu manifestari de isteric irecuperabil. Si am gandit pentru cateva momente ca mai ales vocile astea ar trebui sa se intalneasca bot in bot pe sosea, cu dobitocul. Revin la ultimul weekend.
Ala in care televiziunile (care conteaza sau pur si simplu ale poporului) ne-au bombardat cu si mai multe accidente si mai multi morti, raniti si mai multe masini facute praf, copii ramasi orfani, parinti care trebuie sa-si inmormanteze copiii. Plus microbuzul care s-a angajat in concursul de corrida cu acceleratul.
Nu-i nimic, ploua, iar apa le sterge pe toate. Weekendul viitor va arde soarele si va topi probabil alte drame consumate pe drumurile nationale si judetene.
Nu ploaia, nu soarele poarta vina pentru sutele de sicrie comandate prea devreme. Nu. Lipsa drumurilor sigure, teribilismul, prostia, ignoranta si alte “virtuti” asemanatoare din dotarea multora dintre soferi. Presupunand prin absurd ca am avea o mana de autostrazi, de sensuri unice, ar fi , poate, mai greu ca inconstienta unora sa se manifeste cu atata amar de urmari. Numai ca presupunerile raman presupuneri, iar alde Tarzan si maimutoii din aceeasi specie atarna in fiecare zi doliul la usa nevinovatilor.
Cine plateste pentru gropile sapate prea devreme ? Cel vinovat de producerea accidentului, mort sau viu si daca nu reuseste sa se “invarta” cumva. Si dacii, lupii nabadaiosi impreuna cu pitigoii de la Moara Vlasiei. Atat.
Cei ce poarta indirect o parte din vina pentru sutele de decese sunt oameni de lume. Fosti sau actuali ministri.
Daca am fi naivi, am crede ca uneori au mustrari de constiinta. De ce? Constiinta? E un termen necunoscut. Nu se regaseste in lexicul domnilor din aceasta categorie.
Aceeasi oameni de lume care, de regula, ne spun ca mass-media nu reflecta corect activitatea lor mareatza. Ca ei transpira si se strofoaca pentru noi - atunci cand nu lenevesc pe banchetele din spate ale masinoaielor din coloanele oficiale cu girofaruri si antemergatori racnitori de “trage pe dreapta”. Si ca nici presa si nici televiziunea nu le reflecta suficient de rozaliu dolce far niente-ul generos remunerat.
Cand ii vedeti in trafic aratati-le degetul mijlociu cat mai erect. Aruncati-le in gipane cu ce va vine la mana, huiduiti injurati sau, pur si simplu scrieti rapid pe un ziar sau o hartie INTERBUS si apoi lipiti-o de parbriz.
Stiati ca INTERBUS-ul este un acord international semnat si de Romania inca din 2002? Acord care reglementeaza cat se poate de clar transportul persoanelor cu autocarele si autobuzele. Pe rute interne si internationale din Uniunea Europeana. Acord in sprijinul caruia guleratii din  Parlamentul Romaniei au votat si aprobat legea 439 din 27/06/2002  promulgata mai apoi de Traian Basescu.
Ei, daca romanul “ticalos”, autoritatea in masura sa elibereze licentele de transport ar respecta acest acord, daca niste gulere scrobite ar plati pentru anii intregi de fentare a legii, printr-o smecherie simpla (omiterea specificarii in clar, conform acordului, ca transportul de persoane se poate efectua doar cu autocare sau autobuze) cetatenii Romaniei n-ar mai fi obligati sa calatoreasca in microbuze de marfa in care s-au montat niste scaune. Si poate ca nici n-ar mai muri atat de des si de stupid.
Amintiti-le ca exista INTERBUS. Amintiti-le ca in varianta europeana, nemincinoasa si lipsita de cinism, cand vorbim de transportul cetatenilor europeni exista obligativitatea folosirii de autobuze si autocare. Iar cand e vorba de “traducerea in romana”, a ARR-ului, lipseste cu desavarsire vreo trimitere OBLIGATORIE spre tipului mijlocului de transport.
Cica, Radu Berceanu “a demarat o ancheta“. Asta in timp ce, ca de obicei, marmota inveleste ciocolata in staniol asa ca, din motive obiective, va dura mai mult decat ne imaginam. Suntem obisnuiti , cunoastem, ne declaram mai mult decat satui.
Nene Berceanu, ce-ar fi sa va si pese de cetatenii Romaniei ? Ce ar fi sa “angajati de pe net” un traducator care sa va explice ce inseamna coach si bus cand vine vorba de transportul calatorilor ? Sunt convins ca vor fi destui dispusi sa o faca pro bono. Si dupa ce va luminati, modificati repede-repede (pana nu se prinde pulimea si ies cu furcile la linsaj in ceas de seara) legislatia in mod corespunzator: nu mai amusinati doar dupa comisioane , uitati de cumetrii macar o zi si va duceti frumos incolonati la neamurile celor care au murit din cauza cinismului vostru pentru a va cere scuze
Stiu, suferim intens de neasumarea responsabilitatii pe aici, prin Romania. Insa in cazul asta, iata, responsabilii sunt de domeniul evidentei