:: WhiteWolf :-: Las Ca Merge ::

Cu mintea deschisa, absolut fara nici o urma de resentiment, am cautat in c.v.-ul domnului deputat (chestor al Camerei Deputatilor) argumente care sa sustina in mod legitim dorinta (si putinta) de a deveni , eventual, Presedintele Romaniei. Cu tristete ma vad nevoit sa recunosc ca, la finalul lecturii, concluzia nu s-a putut ridica dincolo de “subtire rau, neicushorule”.
Pentru cei care, inca, se mai intreaba ce-mi veni sa-l caut la c.v. pe deputatul din Cartza, reamintesc ca este vorba de candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale, Kelemen Hunor.
Cel care a declarat că ” legea fundamentală a României trebuie modificată, întrucât statul român este unul multietnic, iar maghiarii nu sunt de acord cu sintagma stat naţional“.
Si bineinteles ca ,in varianta scurta, puteam considera ca e un fel de Nati Meir al maghiarilor dupa care sa inchid subiectul. Insa dupa ce i-am frunzarit blogul, pagina personala inregistrata la domenii ro si diversele luari de cuvant de la Camera mi-am spus ca, indiferent cat de nebun as parea, e posibil sa vada si in afara cutiei daca ma straduiesc sa-i explic suficient de aplicat incat sa nu ma considere doar un alt “roman imputzit care-i injura pe unguri din principiu“.
Asadar, dumnealui ne explica si pretinde cum ca Romania este o societate multiculturala si multietnica.
Ceea ce, fie-mi iertat, in mintea mea formeaza (prin asocieri simple, la prima impresie) un tablou in care un instalator polonez initiaza o vrajitoare nigeriana in arta topirii si prelucrarii fontei in timp ce un transexual grec il invata pe un dentist iranian intr-un carucior pentru persoane cu dizabilitati cum sa danseze bouzuki.
N-am sa il intreb pe Kelemen Hunor, pe direct, cati romani, armeni , bulgari sau tigani are in echipa de campanie. Si nici ,nu indraznesc sa ma indoiesc de faptul ca la cartierul general al staff-uli sau exista un curcubeu al diversitatii etnice si culturale, diferite culori ale pielii si chiar diferite religii. Pot pune pariu ca cei care il vor ajuta in lupta finala vin din zeci si sute de culturi ale planetei Pamant si vor dovedi, la momentul oportun ca pot colabora intr-o perfecta armonie. Si chiar nu-i deloc dificil ca, aflandu-te intr-un asemenea mediu “multi”, sa-ti imaginezi ca in toate scolile din Romania, baietzeii evrei joaca fotbal cu fetitele musulmane socializand , zilnic, fara probleme. Doar ca in lumea mea, in lumea reala, lucrurile stau putin diferit.
Pentru ca, exceptandu-l pe Varujan Vosganian care nefiind un “armean de treaba” nu are pretentiile lui Hunor, toti cei pe care ii cunosc in Romania sunt albi.Si indiferent ca traiesc la bloc sau la curte, multi dintre ei au copii cu parul blond si ochii albastrii, identici cu cei ai maghiarilor sau tiganilor, bulgarilor sau lipovenilor ori basarabenilor.
Stiu, unii pot considera (pe buna dreptate) ca genul acesta de existenta e cel putin plictisitor dar ce ar trebui sa fac sau sa zic ? Traiesc intr-un oras de vreo 300.000 de locuitori care - in conformitate cu ultimul recensamant - dovedeste ca 99,8% dintre cetateni sai sunt albi. 98% din aceeasi populatie este crestina dar nu trebuie ignorat faptul ca au fost recenzati si cei care au declarat ca nu apartin nici unei religii si-n plus, exista si un cavaler Jedi. Adica, eu.
Asa ca atunci cand ma duc la cate o aniversare sau la cate un gratar, toti barbatii de acolo sunt albi. Toti au prietene, sotii sau amante care sunt tot albe.Si din cate am reusit sa imi dau seama pana acum, singura diversitate existenta in grupul meu de prieteni tine de faptul ca trei insi sunt stangaci. Iata de ce, cu mana pe inima, pot sustine ca nu am cunoscut si nici nu am socializat cu nici un cetatean maghiar, de culoare sau asiatic. Cea mai simpla concluzie ? Cel putin in Romania eu nu am nici un prieten maghiar, negru sau asiatic. Nici macar unul, acolo, de samanta.
Imi imaginez ca cele de mai sus il pot surprinde pe Kelemen. Ma surprind chiar si pe mine, acum, in timp ce scriu. Si e posibil ca ceea ce afirma deputatul maghiar sa fie la fel de corect sau incorect ca si cele pe care le mai afirma Traian Basescu cand face cate o degustare prin secuime. Poate ca ambii au scopuri nobile, nicidecum interese de grup. Si care scopuri, poate, imi scapa mie.
Insa ceea ce simt pentru magiarii din Romania (ca si pentru Traian Basescu) nu difera cu nimic de ceea ce simt fata de maghiarii din Ungaria. Nimic. Pur si simplu nimic. Nici simpatie si nici ura, nici curiozitate si nici greata. Pentru ca nu-i cunosc; nici pe cei de la noi, nici pe cei din Ungaria. Si nici pe Basescu.
Si chiar daca lumea zice ca altfel se vad lucrurile din Covasna sau Harghita, in Galati nu exista strazi sau cartiere care sa fie predominante, asiatice, africane sau macar maghiare. Si nu in ultimul rand, n-am prea vazut ca grupul parlamentar maghiar sa se amestece in mod curent cu cel roman prin Parlament. Stau in locuri separate, distincte.
E adevarat, exista scoli si facultati in limba maghiara. Exista lacasuri de cult pentru romani si pentru maghiari la fel cum exista pentru turci sau pentru sasi sau ucraineni. Insa, din cate am ajuns sa cunosc de cat calaresc www-ul, cam la fel se intampla lucurile si pe internet, in mediul on-line. Maghiarii au forumurile lor, musulmanii pe ale lor. Hindusii nu prea se amesteca cu polonezii
Si inca nu s-a apucat nimeni de facut declaratii si campanii de schimbare a constitutiei internetului. Gresesc, domnule Hunor ?
Da, tarile sunt pline de cetateni care, si inainte la fel ca si acum, cauta sa se enclavizeze pe diverse criterii. Filozofii cu filozofii, maghiarii cu maghiarii, tinichigii cu tinichigii, microbistii cu microbistii, tehno geeks-ii cu tehno geeks-ii PLD-istii cu PDL-istii si fanii Elenei Udrea cu blogul Elenei Udrea. Asta nu inseamna ca unii sau altii se simt deranjati de prevederile legii fundamentale.
Ori asta face ca oricate petarde se arunca pe tema multiculturalismului sau multietnicitatii, Romania sa ramana la fel de nemulticulturala. E doar o tara in granitele careia un numar mai mic sau mai mare de cetateni indigeni, emigranti sau expati se intampla sa traiasca. Alaturati si mai mult sau mai putin impreuna, pentru scopuri si teluri separate. Individuale sau de grup.
Coexistam asemeni pasarilor. Adica, berzele nu se amesteca cu privighetorile si nici porumbeii cu pelicanii. Nici cand zboara si nici cand mananca, se odihnesc sau procreaza. Si ceea ce mie mi se pare cel mai important, nici nu fac false razboaie intre ele !
Asta mi se pare o lectie , o adevarata lectie pentru noi toti, acum, la vremuri de cumpana.
Nimeni nu-i mai forteaza pe maghiari sau pe cei de alte religii sa jure credinta steagului tricolor. Si nimeni nu are nimic impotriva ca ei sa fie si sa ramana maghiari. Mi se pare cel putin corect ca si in sens invers sa existe acelasi grad de toleranta si intelegere, domnule Hunor.
Daca ne apucam sa zicem ca tot ceea ce respira in Romania este si inseamna roman, da, e foarte corect ca asta sa ii deranjeze pe unii care simt ca isi au radacinile in alte parti. Insa e cu mult mai rau atunci cand te apuci sa pretinzi ca Romania ar fi colonie maghiara sau ca suntem multiculturali, multietnici sau orice altceva numai stat national nu.
Pentru ca asta deranjeaza pe toata lumea. Si dauneaza grav candidaturii.

Motto:
“Nu există fiinţă umană, fie că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, care să nu fi văzut un film, să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat, după cazul care este fiecare.”

(Daniel Marian Vanghelie)

 O mai veche indeletnicire a romanului, furatul propriei caciuli, revine in actualitate acum, dupa uninominalu ‘lu’ peste, cand directorii stabiliti si stabilizati pe functii in teritoriu, profesionisti cu concurs, continua sa fie inlocuiti cu alti profesionisti, tot cu concursurile la zi, atata doar ca examenele au fost date in fata altcuiva. Poate nu v-ati dat seama, dar in tara asta condusa prin rotatie de indivizi pe care eu ii banuiesc sincer ca, atunci când au fost mici, au vrut sa fuga cu circul, nu se voteaza numai parlamentari.
Se voteaza si directorul de la Ape si ala de la Mediu si ala de la Meteo si cel de la Agricultura, ba uneori, chiar si seful Politiei. Se voteaza plecarea sau ramanerea tuturor celor despre care patru ani ni s-a spus ca la tampiti ca sunt profesionisti cu acte-n regula, imuni la valurile din mediul politic.
Ce nu ni s-a spus, insa, este ca fiecare partid are oameni “si mai profesionisti” decat cei existenti.
Nu o sa mai lamureasca niciodata ireparabila politica romaneasca de ce aceste schimbari sunt necesare. Si daca sunt atât de necesare atunci de ce patru ani de zile ni se spune, din contra, ca nu sunt necesare si ca sunt pozitii pentru profesionisti, nu pentru politicieni.
Folosita pe post de scuza pentru orice interventie sau lipsa de interventie a Guvernului Emil Boc, criza economica nu este altceva decat o anecdota pentru majoritatea populatiei.
Fiindca nimeni nu a iesit in fata poporului cu un panou din ala ca la OTV pe care sa deseneze criza, sa priceapa si Irinuca din Matca ca risipa de furaje este de rau augur si blondele din Liquid ca la vremuri grele nu mai poti avea (faaata !) pretentia la doua felii de lamaie in apa plata. Sa intelegem ca dupa Craciunul asta e mai bine sa se strice prin camari numai doua cratite cu mancare si nu trei ca pana acum…
Nici domnul Boc si nici Boc mai mic (nu fiti rai, ca intelegeti ce vreau sa spun, he-he) de la Guvern sau de la PDL - PSD - PC (si ce-o mai fi)  nu au incercat cu populatia de la orase si sate, la ora de maxima audienta, un curs intensiv pentru patrunderea in tainele crizei.
Un fel de “Criza pentru toti”.
Am vazut, in schimb, cum Guvernul Boc a reinfiintat Ministerul Turismului si Ministerul Tineretului si Sportului si a facut loc in Palatul Victoria pentru o armata de oameni care vor lua lefuri ca subalterni ai doamnelor Udrea si Monica Ridzi-Pitzi: mai nou Placinta.
Se spune ca pe vremuri sasii ardeleni care-si depozitau o parte din provizii in cetati, atunci cand erau inconjurati aruncau mancare peste ziduri ca semnal pentru dusmani ca bunastarea le va permite un trai linistit vreme indelungata, fara sa deschida portile. Realitatea era, desigur, alta dar seamana cu cea de la noi.
Ceva mai usoara, poate, atunci, daca ne gandim ca noi, astazi, suntem ferecati in cetatea Rumenia cu unii care ne mananca pana si zilele.
Inchei spunandu-va ca, daca retin corect, in Lituania, dupa primele semne ale crizei, salariul presedintelui Valdis Zatlers a fost redus cu opt la suta, odata cu cele ale tuturor inaltilor functionari ai Statului. Veti spune ca aceasta nu este o solutie de iesire din criza si nici nu o explica. Poate ca nu !
Da’ mie mi-ar lumina ziua !