:: WhiteWolf :-: Las Ca Merge ::

Si pentru ca eroii nu mor niciodata.
Si pentru ca s-a vorbit mult dar s-a facut prea putin.
Si pentru ca, dupa 18 ani, inca mai sunt mame, sotii, surori sau copii care umbla in negrul dureros al doliului fara sa isi fi primit raspunsul la intrebari simple: ” Cine ? ” ” De Ce ? “
Si pentru ca cei cu numele Victor sau Victoria, astazi, chiar isi serbeaza majoratul fara sa (mai) stie mare lucru, TREBUIE sa afle de la cei care au pierdut rude, prieteni, cunostiinte. Si nu trebuie lasati sa uite !
Impiedicandu-i sa uite, eroii vor continua sa nu moara inainte de a se afla CINE si DE CE i-a ucis !!!

Liviu mi-a fost coleg in toti anii de liceu.
Am baut cu el, am fumat cu el; am jucat fotbal, am fost la discoteca , la mare si la munte impreuna. In primavara lui 1990 urma sa se casatoreasca.
Nea Ghita mi-a fost vecin din 1973 si pana in 1989.
Avea doua fete, muncea , repara biciclete, repara motorete, juca fotbal cu noi, copii, in parc, cam de 2 ori pe luna ma lua cu el la pescuit.
Din 1989, ori de cate ori sunt intrebat ce am facut, unde am fost cand cu pac-pac-ul din Decembrie 1989, spun “am stat in casa, la televizor”.  Si mint, atunci cand o spun; mint pentru ca nu am stat in casa.  Dar, mai ales, mint, de jena, de rusine.
A mea, a celor ca mine a tuturor acelora care, astazi, in 2007, chiar daca inca mai aprind cate o lumanare, am permis si continuam sa permitem ca mama lui Liviu si doamna Aurelia, sotia lui nea Ghita, inca sa umble in negru.
Fara sa stie cine, de ce si pentru ce le-au impuscat copilul si sotul. Fara sa fie completata si rubrica “vinovati” din imagini

Pe acest post nu voi permite comentariile.
V-am vorbit de doi oameni care, pentru multi ani, au facut parte din viata mea si fata de care ma simt vinovat, ingrozitor de vinovat. Nu ma intereseaza comentariile celor care, astazi, isi fac cumparaturile in hipermarket-uri, au crescut cu ladite de banane si portocale langa pat si sunt de parere ca cei care au murit in 1989 au fost niste bieti prosti.
Pentru genul asta de comentarii, imbecile, incercati la Mile sau la Groparu. Ma indoiesc ca ei va vor ingadui dar, spre deosebire de mine, la ei sunt deschise comentariile.
Se prea poate ca cei doi sa fi murit si pentru ca , cei de astazi, sa aiba libertatea de a comenta sau de a manca cacat dupa bunul plac. Insa eu nu am chef sa admit aceasta libertate pe blogul meu : nu  in 21 Decembrie